În anul 2014 am hotărât că sufletul meu mai are nevoie de încă un hobby, am cautat adânc în amintiri și am realizat că întotdeauna m-au fascinat stelele. De la acest moment, fără a mai sta pe alte gânduri redundante, am căutat să acționez concret înspre astronomie. Mi-am adus aminte de un club de astronomie frecventat cu 10 ani în urmă de prietena mea de atunci.
Atunci, acum 10 ani, stelele adormiseră în mintea mea. Eu nu fusesem la nicio întâlnire de a lor deși ea avea un telescop și țin minte cu mă invita de fiecare dată. Toate la timpul lor.
Mai la începutul vieții, când am privit spre cerul negru și înstelat de la țară, din Argeș, am salvat acea memorie între cele câteva care îți marchează viața. De atunci și până hormonii m-au tâmpit în adolescentă, aveam să îmi doresc să fiu astronaut și explorator.
Apoi a urmat o viață plină ca formă, distactivă, productivă, pe alocuri depresivă, dar fără sare și piper pentru suflet.
Retrezirea sufletului meu începuse timid de prin 2012, odată cu primele drumeții pe munte. Acest pas m-ar fi dus și mai departe spre reconectare și definirea mea ca persoană.
De la aceste amintiri până la primul pas spre astronomie nu a mai fost decât o cautare pe google. Google search, ”astronomie, SARM”. ‘Parcă SARM se numea, de la sarmale..’. Rezultatul mă trimite către pagina Societății Astronomice Române de Meteori (SARM), mai exact către pagina lor cu excursii.
‘Da, o excursie de genul ăsta ar fi un pas bun’, mi-am zis. Am sunat, am rezervat loc și peste câteva luni plecam în insulele Canare.
Read more