Penteleu, raionul cu fructe de padure

14034821_10210243769871214_6857915589170890482_n
Până la urmă am găsit momentul potrivit și cel mai bun loc pentru a recupera somnul pierdut…

Am fost două zile, sâmbătă și duminică, în munții Buzăului, spre final de august. În prima zi am urcat prin pădure cu stânci, noaptea am campat la bivouac în pădure, am stat la foc și am meditat în beznă iar duminică m-am trezit cu capul limpede și am urcat pe vârful Penteleu – mic dar greu. Pe drum am mâncat foarte multe fructe de pădure. Asta pe scurt.

Îmi place efortul în natură oricât de greu ar fi urcatul. Cu cât sunt condiții mai rele cu atât mai bine, simți că trăiești. Cu toate acestea urăsc trezitul devreme în weekend după ce o săptămână întreagă ți-ai rupt creierii în date financiare la birou. Și ce nu îmi place la ieșirile de weekend este drumul spre munte și de la munte, plecând din București, întorcându-te. Stai ore întregi în aceeași poziție în care ai stat la birou doar că ești atât de aproape de evadare..

Dar astă eram eu cel de sâmbătă dimineața. Noroc că îmi făcusem bagajul cu o seară înainte. Chestia asta are și dezavantaje. Având atâta timp la dispoziție am pus în bagaj multe lucruri care nu îmi trebuiau: aparatul foto DSLR pe care nu l-am scos nici măcar o dată în această tură, panou solar, un hamac făcut pentru a fi transportat cu mașina cred, căci avea două bețe mari de lemn destul de greoaie, lingură de metal. Am ajuns astfel la vreo 19 kg într-un rucsac de 60+ litri. Foarte mult pentru o ieșire de 2 zile, vara!!. Dar am zis să nu mă dezobișnuiesc de bagajul de Mont Blanc..

O incursiune în sălbăticia din munții Buzăului, în care să mergem cu minim de bagaj, să dormim într-un loc super sălbatic, cu adăposturi improvizate, indiferent de condițiile meteo… Așa ne promisese Ioan Stoenică – o persoană excepțională, ghidul nostru în această tură – a se vedea pagina de ghizi.. bifat, bifat, bifat cu excepția minimului de bagaj, iar condițiile meteo s-au dovedit a fi perfecte..

Read more